Atenție la otrava de pe internetul nostru cel de toate zilele..
De Mihai NICOLAE, jurnalist Observatorul Prahovean
Îți propunem un exercițiu de imaginație. Ai în jurul tău cel puțin o persoană pe care o știi de o viață și, brusc, ai început să nu o mai recunoști? „Parcă e altă ființă decât cea pe care o știu de 20 de ani.” Apoi analizează la rece care este reacția ta la această schimbare dramatică. Ceva s-a schimbat iremediabil, nu-i așa? Hai să dezvoltăm puțin. Ești la o masă între prieteni și, la un moment dat, vechea ta prietenă din copilărie îți spune: „M-am decis să nu îl mai vaccinez pe Andrei. Nu pot să îl las pe un străin să introducă în el viruși și alți agenți care o să-i modifice ADN-ul?” Și continuă să argumenteze, aducând în discuție „dovezi științifice”.
Care e reacția ta?
Dacă te-ai scandalizat, e bine să știi că nu ești deloc singur. Majoritatea avem aceeași reacție în astfel de situații. Ne gândim instantaneu la interesul copilului. Suntem aproape isterizați vizualizând efectele cumplite pe care știm că le poate avea asupra vieții lui contactarea unui virus la care ar putea să fie imunizat prin vaccin. Trecem la acțiune. Încercăm să-i schimbăm decizia prin argumente logice, istorice, științifice etc. Ne lovim de un zid și asta ne frustrează. De aici începe degradarea relației. Devenim, la rândul nostru, un zid. Nu ne mai mulțumește niciun argument al persoanei respective, în niciun domeniu, pentru că „nu are sens”. „E dusă și punct!” În timp, ne vedem mai rar. La fiecare întâlnire avem un nod în stomac la orice cuvânt care ar putea redeschide „discuția aia”. Evităm pe cât putem de mult subiectul, până când ajungem să evităm întâlnirea cu persoana respectivă.
Nu au contat douăzeci de ani, în care am trecut prin multe sprijinindu-ne reciproc: bucurii, înmormântări, călătorii, crize etc. Ne căutăm fiecare prietenii care ne înțeleg, care „știu despre ce vorbim”. Ce ai spune dacă ai afla că există campanii publicitare care au urmărit exact obținerea acestui rezultat? Că amândouă sau amândoi sunteți în egală măsură victime ale unora dintre cele mai rafinate acțiuni de manipulare și dezinformare, care au ca scop alimentarea temelor și situațiilor conflictuale în societate și între indivizi? Persoană rațională fiind, ai spune că asta chiar sună a teoria conspirației.
Ei bine, nu e. Cum nici situația în care te afli tu nu este una singulară și, alături de prietena ta și de alte milioane de români, ești victima unui fenomen de masă generat și alimentat prin campanii publicitare online.
Suntem un grup de jurnaliști care documentăm de câțiva ani rețelele și campaniile de publicitate contextuală (native advertising) de pe internetul de limbă română.
Prin intermediul acestui articol vrem să-ți atragem atenția asupra acestui fenomen extrem de toxic, cu consecințe dezastruoase asupra societății românești.
Așadar, să facem cunoștință cu reclamele contextuale (native advertising) Ele sunt acele anunțuri publicitare care se integrează natural în conținutul unei platforme. Nu sunt prezentate consumatorului sub forma unei reclame clasice – banner, text sau video marcate corespunzător –, ci sub forma unor trimiteri editoriale imitând un articol de presă. În general, sunt afișate drept „sugestii de lectură”, sub forma unui montaj compus din poză incitantă – titlu atrăgător/agățător și sunt poziționate, de obicei, la finalul textelor editoriale.
Studiind felul în care vizitatorii navighează pe site-ul gazdă (platformă www. sau social media), sunt amplasate exact în locurile care le oferă cititorilor o experiență fluentă a accesării materialului publicitar, ca o continuare a textului tocmai citit.
Deoarece par parte din conținutul editorial, utilizatorii au tendința să le considere mai credibile decât reclamele clasice, care sunt percepute ca agresive sau comerciale. Ca regulă generală, nu sunt marcate explicit ca și conținut publicitar.
Această calitate – de a fi gândite și realizate astfel încât să se integreze cât mai bine în structura editorială a platformelor gazdă – le face foarte eficiente. Cât de eficiente? Conform unui raport din anul 2021 al Interactive Advertising Bureau (IAB) Europe, campaniile derulate prin intermediul reclamelor contextuale au o rată de click de 8 ori mai mare și o creștere a inițiativei de cumpărare cu până la 18% față de campaniile derulate prin intermediul bannerelor.
Iată, deci, suportul publicitar perfect pentru anumite tipuri de campanii. Noi am constatat că forma de prezentare sub forma unui produs editorial le face foarte căutate de acei clienți care vor să vândă mai degrabă concepte, curente, încredere etc. decât mărfuri sau servicii. Acest lucru l-au sesizat și principalele rețele de publicitate contextuală care, de prin anul 2015, au început să funcționeze pe internetul de limbă română compus din România, Diaspora și Republica Moldova, aproximativ 28 de milioane de vorbitori.
Documentarea noastră ne-a relevat că putem discuta despre un ecosistem de reclamă contextuală cu adevărat important și influent începând cu anul 2017, însă 2020 este anul în care rețele precum MGID și AdNow încep să dețină controlul asupra majorității spațiilor publicitare.
Anul 2020, primul an de pandemie, este și anul care a dus la mutarea noastră forțată în mediul online, mediu despre ale cărui conținut și mod de funcționare eram și încă suntem cât se poate de neavizați. În acest mediu, tot mai mulți dintre noi am început să luăm contact cu conținutul sugerat de casetele de publicitate contextuală, majoritatea poziționate pe cele mai de încredere platforme media.
Ce produse promovau și promovează aceste campanii publicitare? Următoarele produse:- președintele, prim-ministrul și membri ai guvernului prezentați prin materiale deep fake foto sau video în ipostaze în care se opun acordării unor drepturi pentru categorii de persoane cum ar fi pensionari sau rezerviști.
- Imaginea și siglele presedenției, ale guvernului, ale Comisiei Europene și ale altor- instituții românești și europene credibile sunt folosite în promovarea unor scheme de culegere ilegală de date și fraudă financiară.
„Cumpără acțiuni la acest proiect de care guvernul nu vrea să știi pentru că este doar pentru oamenii bogați din România și se știe că în România bogăția nu este distribuită în mod corect” – vă sună cunoscută această frază?- produse farmaceutice neautorizate de către autoritățile sanitare românești sau europene. Susținute de texte, fotografii sau materiale video deep fake în care personalități ale medicinii românești sau vedete te informează imperativ că „nu știi despre produs pentru că este mult prea ieftin, iar medicii și big pharma vor să te otrăvească”. Acestea sunt temele principale ale campaniilor publicitare contextuale derulate în intervalul 2020–2025, toate încheiate cu formulare de contact în care vizitatorii să-și treacă datele personale, gestionate în cel mai ilegal mod cu putință.
Am identificat aproximativ 200 de personalități în care romanii au încredere, ale căror nume și imagini au fost și sunt folosite fără acordul lor în campanii de promovare a unor fraude financiare sau de strângere ilegală de date. La fel și majoritatea instituțiilor și a companiilor de succes din România. De exemplu, în anul 2025, peste 95% dintre reclamele contextuale difuzate pe site-uri precum Adevărul, Libertatea, Hotnews, Economica, Bugetul, Orange Sport etc. fie sunt realizate prin metode frauduloase, fie promovează activități ilegale, cum ar fi culegerea neautorizată de date personale, înșelăciunea sau furtul.
Algoritmii și reclamele contextuale
Puțin mai avizați acum decât în 2020, mulți dintre noi știm că recomandarea conținutului „pe internet” este făcută de algoritmi care au setate din fabricație două comenzi: să obțină de la noi un timp cât mai mare de staționare și, cel mai important, cât mai mult „engagement” – emoție. Asta pentru că proprietarii lor au aflat de la neuroștiințe că un individ emoțional este mult mai predispus „la acțiune”: să cumpere, să creadă, să decidă etc. decât atunci când creierul său este setat „pe modul analiză”.
Noi credem că, în cel mai pesimist scenariu, campaniile de publicitate contextuală au generat aproximativ 10 miliarde de afișări ale conținutului de acest tip în ultimii cinci ani.
Da, ne referim la afișări de conținut realizat prin infracțiuni pentru a promova infracțiuni, dar mai ales pentru dezinformare, manipulare, radicalizare, propagandă etc. Să revenim la începutul articolului. Te mai miri că prietena ta a luat decizia pe care a luat-o după ce a văzut zeci de reclame cu filme deep fake cu declarații și sfaturi antivaccin ale unora dintre cei mai influenți medici români, precum Leon Dănăilă, Constantin Dulcan sau Mihail Pautov? Nu a avut niciun motiv să nu le creadă, pentru că nimeni – nici autoritățile, nici instituțiile, nici vedetele (cu foarte mici și sporadice excepții), nici firmele nu au făcut nimic pentru a o informa corect.
După ce ai citit aceste rânduri, nu-i așa că incepti să te gândești că poate nu ar fi rea o reluare a relației de-o viață, dar cu discuții puse în contextul potrivit?
În ceea ce ne privește, avem multe întrebări pentru autorități. Două însă nu ne dau pace: a) cine plătește ca să ne informeze prin deep fake că vaccinul nu e bun? și b) cine și unde strânge datele personale ale românilor culese ilegal prin aceste campanii?
Acest articol face parte din campania de conștientizare a pericolului reprezentat de publicitatea contextuală, care promovează infracțiuni pe internetul cu conținut în limba română, campanie începută de Observatorul Prahovean în decembrie 2024, la inițiativa jurnalistului Mihai Nicolae. Îi mulțumim Andreei Marin pentru susținere și implicare. Campanie de public awareness asupra pericolului reprezentat de reclamele la infracțiuni derulate în mediul online susținută cu sprijinul Asociației pentru Transparență în Comunitate.
