IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) reprezintă peste 99% din totalul companiilor active din România. Aceste companii au un impact major în peisajul economic local și se reflectă în principalii indicatori astfel:
- susțin aproximativ două treimi (64%) din forța de muncă a țării.
- generează în jur de 61% din profitul net din întreaga economie.
În România, din cauza numărului foarte mic de companii mari, densitatea IMM-urilor depășește media europeană de 95%, fiind coloana vertebrală a mediului de afaceri autohton.
Cu toate acestea, în rândul IMM-urilor se manifestă o cultură a rezistenței individuale. Își rezolvă problemele singure, evită asocierea, se bazează pe relații personale și intră rar în mecanisme formale de reprezentare.
Această cultură are limite clare:
- problemele legislative nu pot fi rezolvate individual;
- presiunea fiscală nu se negociază de o singură firmă;
- infrastructura economică nu se construiește prin inițiative izolate;
- lipsa forței de muncă afectează întregul ecosistem;
- imaginea mediului de afaceri depinde de reprezentare colectivă;
- administrația reacționează mai bine la poziții agregate decât la nemulțumiri separate.
Aderarea la o structură patronală va produce, cu siguranță, o schimbare de mentalitate, întrucât antreprenorul nu mai este doar contribuabil, angajator sau prestator de servicii, ci devine parte a unei comunități economice organizate.
IMM România este o structură asociativă, care intermediază dialogul între firme, stat, administrație, piața muncii și organismele europene. Rolul organizației este cu atât mai important într-o economie dominată de IMM-uri, deoarece majoritatea firmelor mici și mijlocii nu au capacitatea individuală de a influența politici publice, de a urmări schimbările legislative sau de a negocia eficient în raport cu instituțiile.
Firmele mici și mijlocii sunt numeroase, importante economic, dar fragmentate instituțional. Rolul IMM România este de a reduce această fragmentare.
IMM România îndeplinește cinci funcții principale:
Funcția de reprezentare colectivă
Transformă interesele dispersate ale firmelor mici și mijlocii în poziții comune. O firmă izolată reclamă o problemă. Confederația formulează o temă publică.
Funcția de intermediere instituțională
Traduce limbajul economic al firmelor mici și mijlocii în limbaj administrativ și legislativ. În sens invers, explică firmelor obligațiile, programele și riscurile rezultate din deciziile publice.
Funcția de negociere
Participă la consultări privind piața muncii, competitivitate, fiscalitate, competențe profesionale, reglementări tehnice și tranziție verde.
"IMM România este o structură asociativă, care intermediază dialogul între firme, stat, administrație, piața muncii și organismele europene. Rolul organizației este cu atât mai important într-o economie dominată de IMM-uri, deoarece majoritatea firmelor mici și mijlocii nu au capacitatea individuală de a influența politici publice, de a urmări schimbările legislative sau de a negocia eficient în raport cu instituțiile."
Funcția de coeziune economică
Creează rețele între firme, reduce izolarea antreprenorilor și accelerează circulația informației utile.
Funcția de modernizare
Orientează firmele mici și mijlocii către digitalizare, formare profesională, standarde de calitate, sustenabilitate, finanțări și conformare legislativă.
În economia românească, influența nu este dată doar de cifra de afaceri individuală, ci și de capacitatea de agregare. O firmă mică are resurse limitate. O confederație patronală poate avea capacitate de analiză, comunicare, lobby legal, dialog instituțional și mobilizare.
Direcțiile pe care se concentrează IMM România vizează în special patru zone:
a) Politici publice mai realiste
Firmele mici și mijlocii cunosc direct dificultățile pieței: lipsa forței de muncă, birocrația, costurile de conformare, fiscalitatea, accesul la finanțare, întârzierea avizelor, lipsa infrastructurii. Confederația poate transforma aceste probleme în propuneri coerente.
b) Reducerea asimetriei de putere între firme și stat
O companie mică se teme adesea să conteste o măsură, să ceară clarificări sau să formuleze poziții publice. Confederația poate să ofere protecție instituțională prin reprezentare colectivă.
c) Acces mai bun la informație
Într-un cadru economic reglementat intens, informația corectă devine avantaj competitiv. Modificările legislative, liniile de finanțare, programele de formare și obligațiile de conformare ajung mai rapid la firme prin organizații active.
d) Creșterea capitalului social
Patronatele produc încredere între antreprenori. În lipsa încrederii, economia rămâne fragmentată. Cu încredere, apar parteneriate, lanțuri locale de furnizare, colaborări și proiecte comune.
Pentru o firmă mică sau mijlocie, IMM România poate produce beneficii directe și indirecte.
Beneficii directe:
- acces la informații relevante pentru afaceri;
- participare la evenimente naționale li/ sau locale;
- posibilitatea de a semnala probleme reale din activitate;
- reprezentare în fața instituțiilor;
- expunere publică și credibilitate;
- acces la parteneriate centrale și locale;
- participare la consultări și inițiative economice.
Beneficii indirecte:
- creșterea influenței mediului privat;
- presiune constructivă pentru politici publice mai bune;
- consolidarea imaginii antreprenoriatului;
- formarea unei culturi de colaborare;
- creșterea capacității de reacție la schimbări legislative și economice.
IMM România este o formă matură, prin care firmele mici și mijlocii își apără interesele și participă la construcția politicilor publice. Mediul privat are nevoie de coerență, vizibilitate și forță de negociere. Viitorul economic românesc al firmelor mici și mijlocii se construiește prin reprezentare, colaborare și acțiuni comune.
Florin-Romeo DUMA
Prim-vicepreședinte IMM România
